Sicondu l'Osservatoriu Settoriale DBK di INFORMA, u putenza installata accumulatu di energia rinnuvevuli à a fine di 2016 aghju arrivatu à u 32.846 megawatt (+ 0,2%), Mantenendu a tendenza di crescita bassa di l'ultimi anni.
l installazioni di u ventu custituiscenu u principale fonte d'energia rinnuvevuli, furnisce u 70,1% di a putenza installata accumulatu da Dicembre 2016. Sottu sò e facilità di Energia Solare Fotovoltaica, chì hà riunitu u 14,2%, Mentre u termoelettricu anu assuntu u 7%. U restante 8,7% hè statu distribuitu trà installazioni idrauliche in u regime speciale è impianti per a produzzione di energia da biomasse.
Energie rinnuvevule
In 2016 anu travagliatu 1.359 parchi eolichi, cù una putenza tutale di 23.026 megawatt. Sè no duvimu à u sulari, La putenza installata accumulatu registratu a 0,3% di crescita in 2016, righjunghjendu 4.674 megawatt, spargugliati 61.386 piani cunnessu à a rete. Per a so parte, u numeru di facilità in opera energia sulare termoelettrica hè firmatu stabile dapoi u 2013, cù un tutale di 51 centrale cù una putenza installata tutale di 2.300 megawatt.
l top ten cumpagnie in termini di potenza installata di energie rinnovabili (considerendu u ventu, l'energia solare fotovoltaica è l'energia solare termoelettrica) anu riunitu in cumunu 57% di u putere tutale in u 2016. cuncentrazione hè sopratuttu elevatu in u segmentu energia sulare termoelettrica (73%) è ventu (70%), mentre chì, à u cuntrariu, quella di l'energia solare fotovoltaica hè a più atomizatu (13%).
E 3 aste chì sò state effettuate in l'ultimu annu contribuiranu à mudificà u struttura cumpetitiva di u settore à mediu termine, datu chì una bona parte di u putere assignatu hè stata acquistata in grande lotti. In u primu è u sicondu era Forestalia, è in l'ultimu era ACS.
Queste aste aumenteranu u gradu di concentrazione di furnimentu. Questa tendenza serà specialmente pertinente in u segmentu di l'energia fotovoltaicu sulare è ventu
In termini di valore, u redditu generatu da a vendita di energia eolica è solare hè statu 7.069 milioni d'euri in u 2016, figura a 9,3% più bassu à quellu registratu in u 2015. L'affare solar hà cuntribuitu à a fatturazione tutale 4.212 milioni d'euros (2.739 milioni in fotovoltaicu è 1.473 in termoelettricu), davanti à u segmentu ventu, cù 2.857 milioni.
Avà parlemu di aste cummentatu prima, è i so vincitori.
Terza asta
ACS hè u grande vincitore di l'asta di e energie rinnovabili in questa occasione. Attraversu a so filiale Cobra hà pigliatu più di a metà di ciò chì u Guvernu hà vendutu à l'asta, specificamente 1.550MW di energia solare fotovoltaica.
U gruppu Forestalia hè stata premiata 316MW di l'energia fotovoltaica ancu in l'offerta tenuta da OMIE stu mercuri. Inoltre, Enel Green Power España, pruprietà di Endesa, hà sappiutu acquistà 339 MW.
Tutte e cumpagnie anu riesciutu à entre l'offerta cù offerte à u scontu massimu chì hà permessu l'asta, chì era 65% di u valore d'investimentu standard di una pianta fotovoltaica. Stu scontu hè più altu ch'è in l'asta di maghju, quandu era à 59%.
A cumpagnia di u gruppu presieduta da u presidente di Madrid da Florentino Pérez, spicializata in seServizii cumpletti di l'electricità, gasu, cumunicazioni è ferrovie, diventa cusì u vincitore davanti à XElio, cù 455 MW; Endesa, attraversu Enel Green Power, cù 339 MW; u Gruppu Forestalia, cù 316 MW (in u precedente hà pigliatu 1.200 di 3.000); Gas Natural Fenosa, 250 MW, cum'è Solaria; Opde, 200 MW; Prodiel, 182 MW. Gestamp, chì detene u 20% di XElio (80% hè stata venduta à u fondu KKR), hè stata attribuita 24 MW. Alter hà rializatu 50 MW è Alten, 13 MW.
In u campu di u ventu, u vincitore hè statu Alfamar capitale Energya, cù 720MW, davanti à Greenalia (energia eolica Renova), cù 133 MW, è Ibervento, cù 172 MW, principalmente.
In tuttu, superanu i 5.000 MW, una quantità superiore à quella stabilita in principiu. Questu hè dovutu à l'alta dumanda è chì sò state assai superate. In realtà, l'asta iniziale hè per 2.000 MW, espansibile à 3.000. Ancu, u Guvernu hà tenutu una clausula cunfidenziale cusì chì più megawatt da 3.000 puderanu esse ammessi in casu d'offerta à u scontu massimu.
L'entrata di a cumpagnia di u gruppu presieduta da Florentino Pérez hè una sorpresa simile à quella di Forestalia, chì hè statu u più grande vincitore di l'ultime duie aste per l'attribuzione di u schema di remunerazione à i novi impianti di energia rinnovabile, cun un totale di 1.500 MW di energia eolica è 108,5 MW di generazione di energia elettrica per mezu di biomasse. In questu modu, Forestalia aghjusta 1924,5 megawatt attribuiti trà l'ultimi trè aste, è cunsulida ancu a so visione cum'è un puntu di riferimentu in u novu paradigma di a generazione di energie rinnovabili, in un mercatu efficiente, apertu è cumpetitivu.
À l'asta di maghju, daretu forestale Gas Natural Fenosa era situatu, cù pocu più di 600 MW; Enel Green Power Spagna, cù pocu più di 500 MW; è Siemens Gamesa, cù 206 MW. Norvento hà pigliatu 128 MW.
Per sorpresa, Iberdrola, a principale cumpagnia spagnola in energia eolica, hà lasciatu fora di u cast. Tutte e cumpagnie cuncurrenti anu offertu u scontu massimu permessu, fissatu à 63,43% di u prezzu per megawatt.
I risultati finali di l'asta seranu consegnati dumane da u Ministeru di l'Energia à a Cummissione Naziunale di i Mercati è di a Competizione (CNMC) per validazione. Cù ste duie aste, EA Spagna serà in pochi decimi di u cumplimentu di u scopu fissatu per u 2020, chì hà da avè una pruduzzione rinnovabile di 20%.
forestale
U Gruppu Forestalia hè natu in Saragossa in u 2011, u risultatu di a longa carriera cummerciale precedente in a prumuzione di energie rinnovabili, in particulare in e colture energetiche è eoliche dapoi u 1997.
Attualmente hà colture energetiche in Spagna, Francia è Italia; custruisce u più grande mulinu à pellet è splinter of the country in Erla (Saragozza); prumove impianti di generazione di elettricità à biomasa in Aragona, a Comunità Valenziana è l'Andalusia, è parechji parchi eolichi, in particulare in Aragona.
U 14 di ghjennaghju 2016, u Gruppu Forestalia hè statu u più grande vincitore di l'asta di u Ministeru di l'Industria, l'Energia è u Turismu per l'attribuzione di u schema di remunerazione specificu à novi impianti per a produzzione di elettricità da a tecnulugia di u ventu è di a biomassa. In energia eolica, u Gruppu Forestalia hè statu attribuitu 300 MW, di i 500 MW venduti à l'asta; è in biomasse, hà ottenutu 108,5 MW di biomassa, nantu à i 200 MW venduti à l'asta.
L'emergenza di u Gruppu Forestalia in u mercatu di l'energia produrrà effetti assai positivi: Forestalia s'impegna in un mercatu apertu, cumpetitivu, trasparente, alta efficienza, costi più bassi è, in fine, più benefici in i prezzi per u cunsumadore
Sianu the first to comment