In Spagna a dumanda energetica hè cuperta in parechji modi. Una percentuale và à i combustibili fossili, cum'è u carbone è u petroliu, è una altra percentuale à l'energia rinnuvevuli. A dumanda di elettricità in Spagna hè rimasta custante dopu à parechji crescita è calate in l'ultimi anni. In questu casu, parleremu di i diversi centrale elettriche à carbone chì ci hè in u nostru paese è cumu si travaglia.
Se vulete sapè cumu a dumanda di elettricità hè cuperta è chì percentuali sò attribuiti à ogni settore, basta à cuntene a lettura 🙂
Index
- 1 Dumanda di elettricità in Spagna
- 2 Centrale termica di Meirama
- 3 Centrale Termica di Los Barrios
- 4 Centrale termica Narcea
- 5 Centrale termica di Soto de la Ribera
- 6 Centrale di a Robla
- 7 Aboño Centrale
- 8 Andorra Centrale
- 9 Centrale termale liturale
- 10 Compostilla Centrale
- 11 Centrale termica Puentes de García Rodríguez
Dumanda di elettricità in Spagna
A nostra dumanda di elettricità à u livellu naziunale hà registratu una calata in u 2014. A cupertura di a dumanda di energia hè stata divisa in parechji settori per uttene l'ubbiettivi à tempu. U 22% di l'energia tutale di u paese hè stata furnita da fonti nucleari. L'energia nucleare genera una grande cuntruversa in parechji settori di a sucietà. Ci sò tutti quelli difensori chì dicenu chì hè energia pura è sicura. D'altra parte, ci sò i detrattori, chì difendenu a periculosità di i so rifiuti è possibili incidenti nucleari cum'è quellu chì hè accadutu in Fukushima in u 2011.
L'energia eolica, pulita è rinnovabile, hà furnitu u 20,3% di a dumanda di energia in Spagna. Passendu à l'impurtante, u carbone, hà righjuntu u 16,5% di l'energia generata. U 100% di a produzzione elettrica da u carbone L'86% sò distribuiti trà e 10 centrale termiche e più cunnisciute.
Centrale termica di Meirama
Sta centrale termica si trova à l'ultimu postu in a classifica per esse quella chì genera a minima quantità di energia. Appartene à Gas Natural Fenosa. Hè una stallazione termoelettrica à ciclu cunvinziunale. Si trova in a pieve di Meirama (A Coruña). A so capacità di produzzione elettrica hè di 563 MW. Aduprate carbone per carburante.
Hè statu messu in opera in Dicembre 1980 è hè statu cunsideratu unu di i più impurtanti in tuttu u paese. L'investimentu hà avutu un costu di 60.000 milioni di pesette. Hè custruitu annantu à un depositu di lignitu. In questu modu, anu pussutu sfruttà stu carburante per generà elettricità. E riserve di l'estrazione sò state stimate à circa 85 milioni di tunnellate.
L'evacuazione di i gasi si face attraversu un caminu altu 200 metri, cun un diametru di 18 metri à a basa è 11 à a bocca.
Centrale Termica di Los Barrios
Hè una centrale termica cunvinziunale à carbone situata annantu à a cumuna di Los Barrios (Cadice). A so putenza hè intornu à 589 MW, cusì hè vicinu à quellu di Meirama. À u principiu di a so custruzzione, a sucietà chì era incaricata era Sevillana Electricidad. Più tardi, sta sucietà hè stata assorbita da Endesa. In ghjugnu 2008, a sucietà E.ON, in l'acquistu di l'attività di Electra de Viesgo è Endesa, hà compru da questu ultimu un pacchettu cumpostu da a Centrale Termica di Los Barrios.
U carbone adupratu per generà energia hè di u tippu di carbone. Hà eccellenti qualità tecniche è ambientali per via di u so altu valore calorificu è di u so bassu cuntenutu in zolfu.
Centrale termica Narcea
Sta pianta hè una installazione termoelettrica à ciclu cunvinziunale. Hè situatu annantu à a cumuna di l'Asturia. Hà trè gruppi termichi di 55,5, 166,6 è 364,1 MW, rispettivamente. Questu face a so putenza generale circa 596 MW. L'usina hà cuminciatu à operà à u principiu di l'anni 60. Oghje appartene à Gas Natural Fenosa.
Hè tutalmente cuncepitu per aduprà cum'è carburante u carbone chì si trova in u bacinu di u fiume Narcea. Stu carbone hè strattu da e mine di i cunsiglii di Tineo, Cangas del Narcea, Degaña è Ibias, è ancu da a zona di Villablino in León.
Centrale termica di Soto de la Ribera
Situatu ancu in Asturie à circa 7 km da Oviedo, hè cumpostu da duie unità generatrici. A putenza tutale hè di circa 604 MW. Hà dui novi gruppi di cicli cumbinati chjamati Soto 4 è Soto 5.
Centrale di a Robla
Sta pianta appartene à Gas Natural Fenosa è hè una stallazione di cicculu cunvinziunale fucata à u carbone. Si trova accantu à u fiume Bernesga, in a cumuna di La Robla. A so putenza hè di circa 655 MW. Hè statu situatu in un locu strategicu chì aiuta cù una bona comunicazione stradale è ferroviaria. Hè situatu à un'altitudine di 945 metri.
U carbone ch'ellu cunsuma vene principalmente da i bacini vicini Santa Lucía, Ciñera è Matallana, chì ghjunghje à l'usina per strada è per u trasportatore. Hà un grande cunsumu cutidianu di carbone stimatu à 6.000 tonne.
Aboño Centrale
Hè situatu trà e cumune di Gijón è Carreño. Esse vicinu à a Fabbriche Aceralia in Veriña, pò prufittà di tutti i gasi d'acciau in surplus. In questu modu risparmianu a generazione di energia. A so putenza installata hè di circa 921 MW. Hà duie unità generatrici.
U carbone hè di u tippu di carbone, sia naziunale sia impurtatu. E duie unità generatrici di putenza adupranu vari carburanti, tramindui solidi, liquidi è gassosi.
Andorra Centrale
Situatu in Teruel, hè megliu cunnisciutu cum'è a centrale termica d'Andorra. Hè un stabilimentu termoelettricu chì adopra u carbone di lignitu cum'è carburante. Oghje hè pruprietà di Endesa. A so pruduzzione hè di 1.101 MW, dunque hè cunsiderata unu di i più generatori d'energia.
U so caminu più altu hè altu 343 metri. U lignitu adupratu hà solu 7% di zolfu. A pianta si compone di trè gruppi di generazione.
Centrale termale liturale
Si trova in Carboneras (Almería) è si compone di dui gruppi di generazione di energia chì righjunghjenu una putenza di 1.158 MW. Attualmente appartene à Endesa è hà avutu un impattu significativu annantu à i sistemi socioeconomichi andalusi è almeriani, in particulare in a zona di Carboneras.
Malgradu tuttu què, hà ottenutu un certificatu di gestione ambientale ISO 14001 per mezu di AENOR.
Compostilla Centrale
Hè una centrale termica cunvinziunale chì produce u più energia. Si trova accantu à u bacinu di Bárcena, chì assicura a dispunibilità di l'acqua. Appartene à Endesa è a so putenza hè di 1.200 MW.
Centrale termica Puentes de García Rodríguez
Hè a centrale termica chì genera u più numeru di energia attraversu u carbone in tutta a Spagna. Si trova in a cumuna di As Pontes è hè una centrale elettrica cunvinziunale. Hà quattru gruppi generatori. L'impianto hà ottenutu u certificatu ISO 14001 di gestione ambientale da AENOR, chì certifica chì e so attività sò svolte in un modu rispettosu di l'ambiente.
A so putenza di generazione hè 1468 MW. Attualmente appartene à Endesa.
Cù queste informazioni puderete cunnosce e centrali termiche in Spagna è quantu energia producenu.
Sianu the first to comment